Nivelare și pregătire teren

Se calculează în funcție de suprafață și de cât material trebuie mutat. Un teren cu denivelări mici se face repede; unul cu un metru diferență de nivel înseamnă un volum întreg de pământ de mutat, ceea ce schimbă complet calculul. Spune-ne suprafața și cât de accidentat e, și îți dăm o estimare.

Pentru că pământul și balastul afânate se așază singure în lunile următoare, neuniform. Rezultatul îl vezi în pavajul care se lasă pe alocuri, în șapa crăpată sau în băltirile apărute unde înainte era plan. Compactarea face acum ce ar face natura în doi ani, dar uniform.

Un compactor acționează în adâncime doar câțiva zeci de centimetri. Dacă pui 40 de centimetri de balast dintr-o dată, se îndeasă partea de sus și rămâne afânat dedesubt — arată bine și se lasă peste iarnă. De aceea lucrăm în straturi de circa 15–20 cm, compactate fiecare separat.

Da, dacă urmează ceva peste. Pământul vegetal conține rădăcini și materie organică, care putrezesc și lasă goluri. Orice pui deasupra — balast, pavaj, beton — se va lăsa odată cu el. Singura excepție e când nivelezi doar pentru grădină, unde stratul vegetal e chiar ce vrei să păstrezi.

Ca ordin de mărime, suprafața înmulțită cu grosimea stratului. La o platformă de 100 m² cu 15 cm de balast vorbim de circa 15 m³, adică în jur de trei curse de basculantă. Calculul exact îl facem la fața locului, după ce vedem cât de plan e terenul de dedesubt.

Nu, și asta e greșeala frecventă. O suprafață perfect orizontală ține apa pe ea. Lăsăm intenționat o pantă ușoară de scurgere, orientată departe de casă sau către un punct de colectare. Se vede cu ochiul liber doar dacă o cauți, dar face diferența la prima ploaie serioasă.

De cele mai multe ori da, dacă apa băltește pentru că terenul e denivelat sau are pantă greșită. Dacă însă solul e argilos și nu absoarbe, sau pânza freatică e sus, nivelarea singură nu ajunge — acolo e nevoie de drenaj. Îți spunem la fața locului din care caz face parte.

Structura de rezistență se execută după proiect, iar stratul de sub beton îl stabilește proiectantul. Noi predăm terenul adus la cotă și compactat. Ce grosime de balast și ce armare urmează rămâne decizia constructorului tău.

Când solul nu e nici uscat-praf, nici îmbibat. Pe teren foarte ud utilajul face făgașe și compactarea nu prinde corect; pe uscat extrem, balastul nu se leagă. Primăvara și toamna sunt cele mai bune, dar se lucrează tot anul — doar că pe vreme nepotrivită durează mai mult.